Slăbiciunea

 Am eu o slăbiciune. Și ea se numește CHEASECAKE. 

Cel mai bun de pînă acum l-am gustat în SUA.Poate nu era atît de gustos, cît eram îndrăgostită de faptul că împărțeam în doi o feliuță. Adesea.
 Și Delice D'Ange-ul îl face superdelicios, cu o doză incredibilă de mac. Și eu îl fac gustos cînd am entuziasm.
Nu vreau abureala de la bucătărie.

 Vreau să intru. Să comand un cheasecake, un ceai Wellness Cup sau din fructe și să privesc pe geam cum ninge.
 De ce odată cu tine mi se duce atît de repede entuziasmul?! S-au așa-i la mine cu entuziasmul..
 Cred că tre să mă învăț mai bine să trăiesc și să prețuiesc clipa.

"Acolo unde este o rochie..

..este și o femeie, dacă nu există femeie, nu există nici rochie"
( spunea Coco)
 Mîine mă trezesc mai de dimineață pentru că de vineri spre sîmbătă moldoveanul face nuntă. 
Și eu particip:).
N-am fost la o nuntă credcă de vreo 2 ani. Așacă mîine tre să arătăm ca un castravete fresh în ciuda viscolului de afară și a faptului că-s o friguroasă in(curabilă) eu am avut curajul să-mi comand o rochie cu mîînici scurte, fără ele defapt. Dar pentru a mă simți bine cred că am să rezist frigul. Doar mi-am promis că anul ăsta am să port mai mult sex-appeal pe mine(pentru mine).
Aici vă arăt fugitiv ce idee mi-a mai sugerat ochiul meu pentru rochii de ocazie, nuntă, sau eventual o ieșire undeva. Mie îmi plac lucrurile pe care ulterior le mai poți purta, pentru că am exemplare care au fost îmbrăcate o dată s-au deloc..
Delectațivă ochii și imaginația. Mie îmi doresc putere pentru a rezista cei 14,5 cm și distracție plăcută!

 

Accesorii 

Avatar.

 E 4:28 dimineața. Demult nu m-am culcat așa tîrziu ca azi. Defapt încă nuștiu dac'oi putea închide ochii liniştit fără ca să nu văd feţe din altă lume, păsări de fier zburătoare, foc, arme, copaci şi o frumuseţe pe care ochii mei încă o mai digeră în conştient.
 Abia acum am terminat să privesc filmul AVATAR...

Da ŞTIU! şi nu-mi pasă că alții deja demult l-au privit, exprimat părerile, rîs,plîns poate și uitat. Eu abia azi am făcut-o. De ce n-am făcut-o pînă acum?..mă întreb. S-a găsit cineva care să-mi spună că-i gen fantasy și că nu merită privit..și eu credula, mie fantasticul nu-mi place, doar realitate vă rog și am crezut.
 Țin minte că citesem undeva înainte de a-l privi, că-i un gen siropos pentru cei romantici, plîngăcioși etc.
Dar eu țin să remarc, că acest film e unul pe care întradevăr tre să-l reziști ca să-l poți privi și tot odată al înțelege. Și nu pentru că ar conține prea multă crimă s-au pentru că e prea lung ci pentru că e unul..puternic.
 Mi-a plăcut enorm de mult cum a fost redată realitatea crudă care e pe pămînt  cu această planetă, care pe departe nu arăta a rai, dar avea o curățenie cu totul aparte. Am scris în postul recent despre legătura dintre oameni, uite asta aici m-a fascinat și m-ai mult, ceea despre ce eu n-am reușit să scriu legătura dintre noi și tot întregul. Dar asta-i o temă complexă și defapt atît de simplă. Bine faci-bine primești.
 Ce bine s-a redat momentul pe la sfîrșit, atunci cînd femeia din rolul principal era cîîîît pe ce să strice combina și să nu mai fie ea rolul principal :). Legătura enorm de puternică a naturii cu omul și cu tot ceea ce mișună în ea. 
 Pămîntul e în stare să ne înghită pe noi toți într-o clipă...și tot din vina, hapsînia și lipsa de dragoste a omului. Energia din păr care-i conectau cu restu. Acest film mi-a dat și o frică la gîndu unde ne rostogolim noi cu toții, dar și mi-a trezit dorința să vreau și eu un copac din acela. 
 Unele lucruri sînt prea greu de a fi observate și înțelese de om.
Încă mă m-ai gindesc.

Coincidențele

Căutînd cu totul alt ceva pe net am găsit o postare pe un blog destul de stranie și tot odată misterioasă în legătură cu concidențele ciudate ale acestui an.. vedeți și voi :

Anul 2011 are patru date neobişnuite:
1/1/11,
1/11/11,
11/1/11 şi 
11/11/11.
Iar acum, alegeți ultimele două cifre ale anului nașterii dumneavoastră și adăugați vîrsta pe care o veți împlini anul acesta.. Vedeți ce rezultă...
Faceți același lucru și pentru alte persoane.. veți descoperi ceva foarte ciudat!!!

Mii interesant ce spun astrologii, cunoscătorii sau chiar matematicienii despre aceste coincidențe?!

Intrigată am început să caut cîte coincidențe uluitoare mai sînt din trecutul nostru gen World Trade Center, Kennedy  etc.. ajung iarăși la concluzia căci nu tre să mergi prea departe ca să vezi cîte coincidențe misterioase și aparent banale ascunde viața fiecăruia din noi. Eu cred în faptul că oamenii se pot simți și de la distanță. De cîte ori o sun pe mama sau invers și depistăm ambele că ne gîndeam în acel moment una la alta.
Sau încă un caz odată eram în aceeați cameră cu ea, dar ambele tăceam și eu am întrebat : "A? Ce-ai spus? "  şi mama uimită îmi spune că ea tăcea, dar se pregătea să-mi spună ceva.
Am și eu o grămadă de coincidențe numerice legate de trecut, prezent, numărul meu etc. că îmi pare rău că împrejuru nostru sînt atîtea mistere, semne, chemări în a face sau nu un pas, o faptă pe care noi nu vrem să le ascultăm adesea.. și pe care eu personal le pun la dubii.. Da poate așa? Da mai bine invers..
Vreau să mă ascult mai mult pe mine..și ceva mai des intuiția.

Scăpare..

Azi vreau să fug.
 Undeva unde n-am nevoie de pașaport, haine, perie de dinți sau mîncare.
 Undeva în adînc vreau să fug de mine însumi. dar pentru că nu e posibil am să mă iau cu mine. Am să mă iau cu tot cu greșeli, fapte neadecvate, sentimente interioare stupide și nelămurite și prostiile pe care le-am făcut.
  De azi, dar poate de mîine trebuie să încep să mă îmbăt de dragoste, să mă iubesc și respect pînă la lacrimi, cineva ar spune că-s egoistă, dar nu pot fi altruistă cu alții dacă de mine aproape că numi pasă.    De ceva timp nu-mi trăiesc viața mea, dar a nuștiu cui.
De ceva timp, luni, ani parcă are cineva o radieră asupra mea și îmi șterge cele mai frumoase amintiri legate de persoana mea în individual, îmi șterge identitatea mea.  Acel cineva nu sînt decît eu și circumstanțele de lîngă mine.
 Trecutul nu poate fi șters.. și nici nu trebuie, e vina mea căci credeam că șterg cei scris cu creionu, dar acolo era scris cu pixu'.........şi eu în loc să întorc pagina care îmi părea mie că-i întoarsă am lasat o bortă.
  Și totuși știu că lipsa mea va fi un gol pentru cei numărați pe degete, deaceea eu te duc acolo unde te-ai pornit, dar o să stăm cu spatele una la alta, ai voie să te uiți în gol, s-au în cel mai bun caz în plin. Căci asta meriți doar ai călcat de o sută de ori strîmb și acum recent a o sută una oară, acum ți s-a dovedit că ești hîtră, ..proasto.
 Azi chiar vreau să fug,  dar unde să caut eu la ora asta, hîrcîită și cu mucii la nas..  

Sîmbătă spre duminică

 Cineva se jăluie că acea zi e plină de glamour și fițe..la noi însă spre marea mea mirare a fost chiar vesel că mare parte din glamour nu vine, s-au dacă vin și-l lasă acasă. Ne-am adunat ca de obicei ai noștri, am fost ca de obicei deschiși unul cu altul, careva au fost prea deschiși.
 Ne-am adus aminte de acele vremuri, de lecția 0, de uniforme, de mine mai tortoșică, de lecțiile de romînă pe care le petreceam în picioare din cauza unor candidaturi excesiv de cuminți :).
 Mereu rămîn "fascinată" de imaginaţia nu ca-șa, dar bogată a unor masculi în devenire cu care pe vremuri am împărțit băncile, expunînd în cele mai perverse culori pe cine au mai iubit , cum și cît de bună era în imaginația lor.
 Eu reacționez lights la asta, și totuși tenta asta a masculilor de a poleniza cît mai multe și mai diferite întodeauna îmi dă semne de întrebare. Atunci cînd în post de cele "iubite" sînt niște copile aparent modeste că nici nu ți-ar trăsni prin cap, sau în cel mai obișnuit caz urcate pe tocuri șă îmbrăcate sumar. Cineva îmi argumentează că încă-i tînăr, altul după o dezamăgire s-a stricat.
 Nuștiu cum am reușit în noaptea ceea să stîrnesc atîta gelozie, pentru că am prea mulți cunoscuți, dar și să cutreer 5 localuri pînă dimineața. Am văzut și orașul dîn depărtare. Am dansat.

Mie mi-a plăcut. Eu încerc să găsesc  partea bună a lucrurilor și a oamenilor cum n-ar fi ei.

De ce iubim femeile?

  De cînd mă țin eu minte, am început am mă coace mai devreme decît fetele de vîrsta mea.
În copilărie abia acum îmi dau seama mai mult şi mai limpede cît de mult sîntem influenţaţi de ceea ce vedem în familie, de faptul cum ne vorbeşte tata, mama, fraţii, surorile.. sau dacă nu-i avem nici pe aceștia sfatul țării ne sînt niște prietene, verișoare, cărțile, revistele, TV-ul s-au кто попал.
   Ceea ce primim în copilărie de acasă, școală, stradă și nu numai, este ca o ștampilă pusă după cap, la ceafă pe care noi nu o vedem (uitatu' în oglindă nu ajută), dar care ne conduce în viaţă la a proceda într-un fel  sau altul.
 Temerile noastre, frica, inhibția, fobii, manifestarea bucuriei, oferirea dragostei, comportamentul cu noi înșine, dar și cu cei din jur.. Strașnic... dar toate vin din frageda copilărie fie și cei 15 sau 17 ani , dar și de atunci tot.
 Poate că ai tăi te-au iubit enorm și îți ofereau maximul din ce au și pot, dar s-a găsit vreo profă care să spună "Nu poţi tu socoti, treci la loc fatoooOOO! " şi asta tot în faţa la colegii tăi şi de atunci ţi s-a pus undeva în subconștient fraza asta și te poți buimaci și cînd numeri ceva banal de simplu. 
  Pînă acum mă întreb din a 7-a sau nu mai știu a cîta eram cînd profesoara de biologie ne-a spus ca tema cu Corpul Uman noi no s-o trecem în clasă понемаитйли, dar acasă de sine stătător. Și astas psihologi-pedagogi bine pregătiți ?! 
   E clar ca bună ziua că unu o să afle despre corpul uman din auzite, citite, încercate, pățite..
 
Despre sentimente, iubire, sex, Kamasutra și tot folclorul ... am aflat-o eu mai  mult din scris. Adică : sora fiind mai mare cu un cap și cițiva ani decît mine cumpăra încă pe vremea ceea atunci numită de mine Biblia femeilor revista COSMOPOLITAN :).  Poate uneori nu înțelegeam nici o brînză din unele articole înțelepte, fierbinți.. dar știu la sigur că pe atunci eu eram la liceu cea care le știa aproape pe toate din temele despre EL&EA, taboo.. etc.
  De atunci. Daaa de atunci am foamea asta de informații de a desluși  zile, luni ,ani la rînd secretul dintre un  Eu și un El, despre hormonii dintre noi, despre BOUL "de ce nu mă sună?!" , s-au cum va fi asta sau cealaltă , despre faptul că ei sunt defapt TOȚI DIFERIȚI, şi totuşi uneori atît de mult se aseamnă.. doar se aseamănă pentru că după cum am spus fiecare cu ştampila lui.

Şi dacă să vorbesc eu mai am multe de vorbit, dar vreau una să vă spun că îmi place mult de tot şi pe alocuri mi se umflă manca în chept atunci cînd  ascult cum răspunde Mircea Cărtărescu la ..De ce iubim femeile ? 

P.S. Totul este relativ și totuși :)