Ultima scrisoare din acest an

Nu mi-a rezervat timpul timp pentru ca să scriu o postare mai lungă și sentimentală  pentru voi :). Întodeauna mi-a plăcut trecerea asta dintre ani. Așacă cu mîinile de olivie și mireasmă de rulada la cuptor vă scriu că eu voi încerca cu fiecare celulă din mine să simt și să cred că toate lucrurile pozitive le agăț cu mine în anul care vine, iar din celelalte i-au lecții de viață și merg înainte și asta vă îndemn și pe voi.  
  Anul asta nu miroase a brad în casa, dar mai persitstă căldura și forfota celor dragi.Pe mine asta mă bucură.

Ne vedem la anul :)

Fericiun Crăcit la toți....sau

 

Să aveți mîinile și picioarele crăcite (a se citi desfăcute :) ca să vă încapă toate dorințele de bine din parte celor dragi, visele, dragostea de la prima vedere, care vine cu timpul sau eventual по расчету, căldura care vă este oferită din partea dragostei despre care am vorbit mai sus, liniștea sufletească, și pace în inimile voastre, dar și  desigur CADOURILE . 
  Un sincer Crăciun Fericit!

Ieri.. MO RĂZGHIT!!!

   Despre educația pe care mi-a oferit-o mama întodeauna am să vorbesc cu sfințenie.
A fost unicul om care mă lua aproape şi îmi explica cu cea mai mare căldură, echilibru şi calm că uite în viaţă puiule sînt mai multe căi în a proceda în situația dată, în a aborda oameni, a lua hotărîri. Îmi arăta ambele părți ale monedei, îmi spunea unde am greșit (după parerea ei) și știu că era dreaptă, îmi aducea argumente simple, exemple pe care le-a auzit, le-a simțit pe propria piele..dar întodeauna,  ÎNTODEAUNA. îmi dădea cea mai mare șansă care poate fi dată unui om.. SĂ ALEG. Mama întodeauna ma lăsat și mă lasă să aleg. Putea prin propria oboseală să stea ore în șir să îmi explice latura bună, dar și cea mai puțin bună a lucrurilor, pe care eu în anumite momente nu le înțelegeam, dar care s-au adunat undeva pe o policioară din creieru meu și au rămas acolo pe viață.
   Mama m-a învățat să tac cînd e momentu, de la ea am luat liniștea pe care o am, bunătatea pe care om am, alteori o pierd și totuși în ea vrea să mă regăsesc, dar și dreptatea pe care întodeauna și nu întodeauna mi-o pot apăra. La toate semințele astea împlîntate de mic copil, s-au mai adăugat tata, care era undeva mai aspru în ale cuvintelor și explicațiilor, dar pe care oricum îl iubesc mult, profesorii, diriginta.. unii mai aşa numiţi "pedagogi - psihologi" decît alţii..care aducînduşi problemele de acasa   în firea mea de copil exemplar şi cuminte nu m-au învățat prea mult în ale cum să-ți aperi propria valoare de om.
 De cînd mă țin minte, nu obișnuesc să vorbesc, sau să cer de la oameni nu atît de apropiați, străini, detalii personale, să mă bag în suflet sau încercînd să-i fac de-ai noștri să-i iau peste picior. Alții însă sînt destul de direcți ( a se citi наглые ) în a o face în manieră cît mai ironică,  NEPLĂCUTĂ și IMPOSIBILĂ de suportat.

Am ajuns unde am vrut să ajung cu postarea asta.
   Ieri am avut o situație care vorba ceea " M-O RĂZGHIT". Ieri m-am ușurat. Le-am spus unor persoane la fel de muritoare ca şi mine, dar pentru care ziua de mîine, s-au de la anu cred ei ce le este asigurată, că în ciuda marelui respect, dar chiar nu își cunosc limita ironiei, prostiei și a irespectului. Banul și Bunătatea adesea strică omul.

   Ieri am spus lucrurilor pe nume.. poate aș mai fi adăugat detalii, picanterii înjositoare ca să las pe cineva mai supărat decît m-au lăsat pe mine, cu gura mai căscată decît era.. dar de la mama și de la viață m-am învățat niciodată să nu-mi pierd cumpătul și bunul simț.

Îmbinarea asta de cuvinte

   Am vorbit azi cu ea.Chiar dacă nu a fost o întrebare tocmai la locu' ei, am îndrăznit s-o întreb.

- Cum ţii starea sentimentală (după despărțire) ?

- Mai bine.Azi am făcut ordine în poze.Le-am arhivat.El m-a șters de pe facebook. Nu vorbim de 2 săptămîni. [...]

- Poate defapt aşa vrut el odată ce nu mai dă semne..?!

- Ba nu.. el a vrut să mai încercăm..și chiar a încercat, dar eu simt că nu mai pun suflet în relația asta..M-am îndepărtat de el.Simt că nu vreau să mă dedic cuiva. Îmi doream să am mai mult timp pentru mine.. vroiam să am spațiul meu, dar el a luat-o ca despărțire.Iaka șa.

 Și aici, eu am simțit că vreau să scriu.

Am simțit că defapt demult n-am folosit acestă îmbinare puternică de cuvinte pentru acțiunea  dată. Acțiunea pe care (cu mîna pe inima) eu cred că o fac.

  N-am folosit asta.. cred că din băncile liceului.. atunci cînd în loc de ghiozdan/diplomat/geantă/chipiu purtam un semnul "?" în cap/spinare.

   Defapt nu unul da mai multe, deoarece mă tot mereu întrebam: De ce cineva pune atîta suflet într-o relaţie? dar cineva nu?!

 Răspunsurile spre fericirea mea mi-au venit mai tîrziu. Și cred că mai au să-mi vină. Căăă doar pe tot parcursul vieții ne învățăm și ne învățăm.

  Dar ia stai o leacă... ce înseamna defapt a pune suflet într-o relație? O pot face oare asta 2 concomitent? sau o face al-3lea ?! Depinde oare asta de stare, educație, principii sau ..? 

 Și aici răspund eu din experiența proprie și nesilită de nimeni :)

 În primul rînd  s-a tot scris și s-a tot rectificat că Noi și Ei facem parte din lumi diferite..dar care cu atîta plăcere se întîlnesc. În tral 2-lea  cred că  a pune suflet depinde de la caz la caz... ca la iarmaroc unul vinde mandarine mai scumpe ca na! is aduse din ţara X, el mereu are vînzări bune, e experimentat şi îi place să investească :) şi altu' prima dată pe FRONTU ĂSTA :)  se conduce şi el după instincte, și prețui mic.. Așa și în viață. 

 Cineva investește într-o relație pentru că e pățit și vrea căldură pentru că a primit-o pe cea din urmă de mic. Cineva nu prea a primit, dar e pățit și deja păzit.. și așa.. dă în modul lui cîte un pic ca să nu o mai pățească, să nu se mai frigă.

  P.S. Într-o relație, (în viață) trebuie de "PUS SUFLET ", investit sentimente, căldură, pasiune, dragoste... chiar și cu condiția că fiecare o face diferit,stîngaci pe alocuri, dar în modul său. Pentru că roadele de după.. peste ani... adesea... chiar merită asta! 

 CRED şi SPER...!


 

Mulțumesc.. Partea II

Apăsați pe video și apoi citiți!

  Credeam că voi lăsa un interval mai mare de timp pentru mulțumescul partea a II-a..undeva prin apropiere de Crăciun, dar n-am rezistat. Mănînc de vreo săptămînă mandarinele mele iubite.Ascult piesa asta la bis the whole daaay. Și  îmi stă un nod de bucurie în gît și vreau să-l împart și cu voi.
   Ninsoare.Ploaie. Și iarăși albul, frigul, liniștea, magia sărbătorilor de iarnă a revenit peste mine.Ei și ce dacă vin examenele și pînă și dupa Anul Nou, și ce dacă-i frig, eu nu-l simt. Sînt o friguroasă, dar mă încotoșmonez cu toate hainele posibile și am să las ca gerul să-mi atingă obrajii și să mă poarte în dansul fulgilor, al bulgărilor și al magiei pe care eu o simt iarna în deosebi.
Ieri am privit filmul HOME ALONE/ Singur acasă, a nuștiu cîta oară..  și copilul din mine s-a trezit.Azi mă duc cu nepoțeii să ne dăm cu sania!
Somewhere in my meeemoryy!