marți, 3 ianuarie 2012

Tu..


    Mi-am adus aminte ce mult îmi place piesa asta .. vreau să mă topesc în ea.
...de-ai ști cît de mult aștept uneori să spui mai mult decît 3 vorbe înțelepte în cruce. Vreau un pic mai des cum ai făcut-o în prima noapte a anului, vreau să cred că tot, aproape tot ce-ai spus acolo în lumină stinsă și așternuturi pline de abureala ta și de insomnia mea pe de altă parte au fost spuse din inimă, din ființa ta care defapt am realizat că ascunde mult mai multe decît știu eu.. mult mai multe calități bune, aprecieri și mulțumiri care rostite atît de rar, bucură inima mea sălbatică atît de mult.   
   Așa-s eu. Eu îmi știu prețul, dar uneori îi fac reducere totală și simt nevoia umărului tău alături să mă aline, gura să-mi șoptească care e prețul meu locul meu în viața ta.
   În ceva știu ca am nimerit-o bine și la mine dacă intră cineva în inimă rămîne acolo într-o cameră aparte, într-o camera cu all-inclusive respect.. credință..recunoștință. Asta încerc să fac acum și pe viitor. Proasta Deșteapta de mine .. îmi place să fac pariuri cu viața, și de asta cred că cedez și am cedat de multe ori, uneori de prea multe ori.
   Vreau să mă evaporez în cuvinte, ei și ce dacă începutul anului l-am început cam porcos, acesta e ultimul petrecut așa și eu asta îmi promit.
   Nu-mi reîntoarce senzația de vulcan în interior, nu-l trezi, el doarme cît doarme, dar din prostie și prietenie l-ai trezit, sarut, iubesc, dar vreau să arunc sămînță de frică sub gene. Dar asta știu numai eu.
   Tu nu vreau să afli vreodată. Nici să nu mă întrebi nimic, taci și gindeștete cum fac eu..  Cînd te-am întîlnit eram pe tocuri înalte în ziua ceea și știu sigur că nu m-am împiedicat.. vreau să încep să apreciez mai mult momentele atunci cînd împarțim aceeași pernă.
    Vreau un Paris în doi. Vreau o casă cu beculețe puse de noi pe din afară. Vreau un baiețel care să-ți semene ție. Vreau să mă vezi împlinită. Vreau să știu că fac ceea ce îmi place, iar tu să fii mîndru de mine.  Vreau să vorbim ambii franceza fluent. Vreau două mîini și  două suflete împreunate. Îți mulțumesc că ești în viața mea.
P.S. Nuștiu cine-i fata din poza, dar dacă îmi fac breton sînt eu, bată să-l bată)

duminică, 1 ianuarie 2012

Trecerea dintre ani..

(postare intirziata:)
 Ce straniu..nustiu cum restu, dar eu anu asta chiar nu simt deloc ca miine e 31.. trecem in alt an.. sa fie oare lipsa zapezii ? sau oare eu chiar asa am crescut (in minte)?!? sau poate asa-i atmosfera imprejur, pentru ca atunci cind intreb si de altii simt ca nu-s singura care are acest sentiment de "nesimtire".   Anul 2011 m-a invatat cum e sa stai departe de ai tai, cum e sa imparti piinea nu cu ai tai, mi-a facut in minus un om pe care il credeam apropiat de suflet.. tu spui ca era treaba de "mediu schimba omu" eu zic ca poate noi eram ambele in iluzie de ce inseamna o prietenie. Dupa acest caz am devenit sceptica, dar totusi eu stiu ca exista si cred in prietenie. Am invatat cit de banal si aiurit e sa fugi ca soarecele in aceeasi roata..every f*king day. Am invatat ca ori esti la noi ori esti cu picioarul pe continentul oamenilor mereu aparent mereu zimbitori.. oamenii au calitati si adjective urit de asemanatoare.. doar ca la noi omul are un pic si isi face mai multe probleme de cap, si astfel a uitat complet de sine. Am invatat cum e sa tii in doua miini abtinerea si libertatea tot-odata, cum e sa te uiti mai rar si mai rar in urma.. aproape deloc, ei doar putin.
  Lucrurile pe care mi le doresc sint mult prea bagate in epiderma  si nu am cerneala de care trebuie ca sa le scriu aici, dar eu mi le cer in sinea mea.

Va doresc la toti un LA multi ani!!!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...