luni, 26 septembrie 2011
27
Ieri pentru prima data timp de 23 ani n-am fost alături de tine și nu te-am îmbrățișat încă cînd ești somnoroasă în pijama. Ieri în frumosul calendar al vieții tale s-a mai adăugat încă un an de înțelepciune, încă un an de viața.
Tu ești unica ființă pe care o voi numi sora în această viață.
Tu ești cea de la care am învățat multe, care în atîtea momente o înlocuia pe mama.
Tu ești cea mai bogată dintre noi două. Pe tine Dumnezeu deja te-a binecuvîntat cu două comori, cu doi stîlpi la casa, care chiar și prin lacrimi tot la tine vin.
Iartă-mă că îți spun atît de rar cît de mult te iubesc și te îmbrățișez atît de puțin.
Iartă-mă că uneori îți judec faptele, prin care eu încă am de trecut.
Vreau să fiu și eu atît de puternică și răbdătoare cum ești tu. Să știi că părinții se mîndresc cu noi, chiar dacă nu întodeauna simți acest lucru.
Draga mea Daniela La mulți ani!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O vorbă bună