Departe de casă - cam la un ocean distanță, într-un orășel păzit de munții înzăpeziți, vînjoși și de o frumusețe rară. Chiar dacă pentru a cîta oară mi-o spun ca acolo e o altă lume, eu ori acolo ori acasă port în mine lumea mea.
Pe ea am observat-o pentru scrisul clar și citeț EAT PRAY LOVE, dar și pentru că o avea pe Julia Roberts cu liberalismul și farmecul ei de femeie gînditoare. Eu
Cei drept sînt abia la început, nu o fac în fiecare seara, dar mă țin în mîini și îmi promit că cu fiecare filă întoarsă eu chiar trebuie so citesc, și chiar dacă știu că ceea ce țin eu în mîini înainte de somn și ca un melc merg printre cuvintele nu în limba mea maternă, undeva mai înțelese undeva mai puțin, alții/ altele absorb vizual cartea la un ecran mare și în 140 minute îți spun cine cu cine, de ce și Happy- Endul.
Dar țin să redactez graba cu care am scris ultimul abzaț și să spun că eu chiar sînt sigură și cred că filmul nu redă toate stările și emoțiile cum le redă cartea. Am să văd și eu filmul...Dar nu acum.
Acum vreau să aflu viața unei femei care aflîndu-se la una din răscrucile vieții merge înainte pas cu pas, împinsă de trăirile interne și dorința de a evada din tot țunami-ul cotidian.
Țin neaparat să-mi spun impresiile după ce o termin, chiar și dacă asta nu fa nici mîine, dar nici poimîine, între timp vă las o urmă de film care să le trezească imaginația celor care înțeleg și au avut așa trăiri interne, dar și celor care și le-ar dori. Multe dinre noi defapt.
Mîncați dragii mei, Rugațivă și Iubiți
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O vorbă bună