Eu mi-am început scrisul meu cu penița virtuală după ce aveam perioade lungi în care pierdeam nopțile în sensul bun al cuvîntului îmbogățindu-mi vocabularul și trezindu-mi firea adormită de ceva vreme în ale povestitului..după care chiar am simțit necesitatea să duc un mic caiețel aici.
M-au fermecat multe postări străine..m-au cutremurat multe destine, și adunîndu-mi gîndurile am început să scriu. Eu sînt foarte receptiva la mirosuri, culori și imagini. Dă-mi o poză și eu îți fac o postare,vorba poetului ! Cu tot amarul în suflet țin să exclam că în ziua de azi să fii unic e greu cu atît mai mult să fii tu însuți. Eu cînd nu scriu, atunci încă nu m-am copt pentru a întinde cuvinte' pe sfoară. Am găsit un plus mare, că în ziua de azi uneori e so fucking good să-ți păstrezi identitatea, nu de alta..dar trebuie noaptea de dormit bine.
Din întîmplare am răsfoit azi prin comentarii și din inerție am intrat la o domnișoară care și-a lăsat urma în casa mea cu mult timp în urmă ..
ca spre mirarea mea să vad cum ultima ei postare este înfrumusețată de postare mea"Ține-o''din ianuarie cu modificări cît păduchiul...adică deloc și cu semnătura ei!
Dragă domniță Swetlana Gore dă-mi voie să-ți fac oleacă de reclamă, eu chiar m-am amuzat cum au alții atîta tupeu să se bage într-un creier străin fără voie și dacă tot mă admiri pînă la leșin și îți sînt muză primește un sfat de la mine:
Citește, Înghite și Bagă ceva nou, ceva frumos, ceva de-al tău, ceva din suflet... că-i plină și așa planeta de xerox în 2 picioare.
Și, ei hai poate și pe tine o să te aștepte Parisul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O vorbă bună